Sunday, April 3, 2011

Bucegi - Malaiesti - Bucsoiu - Omu (noiembrie 2010)

Taseul: Prima zi : Bran - Clincea - Tiganesti - Refugiul Tiganesti - Cabana Malaiesti
A doua zi: Cabana Malaiesti - Brana Caprelor - Varful Bucsoiu - Varful Omu - Valea Cerbului- Busteni

Participanti: Adi, Madalin, Liviu

A fost penultima tura din an si cea mai faina. Daca in prima zi n-am prins o vreme prea buna, a doua zi a fost superba.

Prin padure urmand traseul Clincea - Omu. Imi propusesem sa mergem constant si sa facem pauze scurte la fiecare 30 de marcaje. Sistemul s-a dovedit a fi destul de bun deoarece in cele 3 ore de mers prin padure nu am obosit aproape deloc.

Madalin si Adi

Poiana! In sfarsit ne puteam opri pentru a manca ceva. Si bine am facut deoarece daca nu panta ce a urmat ne-ar fi terminat.

textura


Peisajul devenea din ce in ce mai interesant. Si ceata are farmecul ei:)

Adi examinand zona

randul meu:P (photo by Madalin)


Iesim din padure si ne indreptam spre culmea Tiganesti.


In sfarsit zapada:D

putina echilibristica din partea lui Mada:P

Valea Tiganesti, Lacul Tiganesti

De la refugiul Tiganesti am inceput sa coboram spre cabana Malaiesti. Ne-am oprit in Valea Tiganesti pentru o mica pauza de mancare/poze. Ne decidem sa sunam si la cabana pentru a ne asigura ca o sa gasim loc. Initial nici nu ne pusesem problema locurilor deoarece cu o zi inainte de plecare se anuntase vreme urata si ne-am gandit ca nu o sa iasa atata lume pe asa o vreme. Ceea ce am presupus a fost total gresit. Sunand la cabana alfam ca toata cabana este ocupata (100 locuri!) .Vestea aceasta ne-a cam pus pe ganduri insa dupa inca 2-3 min de discutii cu cabanierul am ajuns la o intelegere: sa dormim in sala de mese.


Avand cazarea asigurata am mai profitat de privelistea uluitoare si am lungit pauza noastra din valea Tiganesti cu inca vreo ora.

(photo by Mada)


niciodata nu mai vazusem Bucegii atat de impresionanti.





Din pacate a urmat si momentul cand a trebuit sa parasim acel minunat loc.



inca putin pana la apus...

Adi, multumit de traseul din ziua respectiva

Noaptea la cabana. De cand asteptam ocazia sa fac niste poze de noapte:D




Cabana Malaiesti. Am facut atatea poze de noapte pana cand mi s-au descarcat bateriile:)). Ma gandeam ca a doua zi a o sa fie un cosmar deoarece mai erau inca atatea de vazut si eu nu mai aveam baterii. Totusi am avut putin noroc deoarece mai aveam un set de baterii care se descarcase si el din cauza frigului, dar nu de tot. Dupa fiecare poza facuta aparatul mi se inchidea, stateam 20-30 sec il deschideam iar asa incat nu stiam cate cadre mai pot prinde. Cateodata asteptam minute bune pana mai puteam porni iar aparatul. Oricare declansare putea fi si ultima. Cu toate acestea in a 2-a zi am facut aproximativ 120 poze, toate in acest mod:)

Pana la urma am avut noroc la cabana si am dormit intr-o anexa. A fost o seara foarte faina, stand pana tarziu in sala de mese unde era o atmosfera incredibila. Singura parte neplacuta a fost lipsa apei deoarece izvorul de la cabana era secat. Fiind noapte si datorita faptului ca izvorul se afla la vreo ora distanta de cabana am decis sa ne descurcam cu ce mai avem in a 2-a zi. Asta a insemnat ca de la ora 11 seara pana la ora 17:00 am avut 1l de apa pentru 3 peroane ceea ce a fost putin cam trist.

Dis de dimineata, pregatindu-ne de urcat pe platou.

Un grup de excursionisti ne sfatuisera sa nu urcam pe horn fara echipament de iarna. Aveam de ales intre a risca pe Brana Caprelor si Hornul Mare fara echipament. Nemaifacand niciunul din aceste trasee alegerea a fost grea insa pana la urma am decis sa urcam pe brana.

mai sunt si altii activi:)

intrarea pe Brana Caprelor

Putin ingrijorat. Zapada si gheata de pe brana aveau sa ne creeze ceva probleme. Si cand ma gandesc ca la cabana cu o seara inainte ne gandeam sa ne trezim la 3 dimineata si sa urcam brana noaptea pentru a prinde rasaritul pe platou. Sinucidere curata!

Cabana Malaiesti in vale

mare de nori...




Interzis Iarna! Daca era un indicator si la intrarea dinspre Valea Malesti probabil nu ne-am fi riscat. Oricum ne-am simtit mult mai bine odata iesiti de pe brana.


Capre negre gonind la vale


Varful Bucsoiu iar in spate Cabana Omu

Costila

Costila, Omu, Scara



Poza de langa Varful Omu. Din pacate este singura poza de pe varf si asta din cauza bateriilor:(
(photo by mada)

Aparatul mai porneste inca o daca si pac inca un cadru rapid:D

La coborare pe Valea Cerbului, cu gandul la apa din vale. Lipsa apei incepea sa-si spuna cuvantul. Eu deja incepusem sa caut apa pe pietre, pe sub pietre:)). Faptul ca ultimii stopi de apa se terminasera cu mai mult de 5 ore in urma ne-a facut sa coboram extrem de rapid.


intrand in "necunoscut"
ultima fotografie dintr-o tura excelenta:)



2 comments:

Judoschule Kano Bremerhaven e.V. said...

felicitari pentu fotografii....am ramas placut impresionat...Felicitari !!!

Toupicus said...

Multumesc!